
Iar au inceput. Ca si anul trecut. Cum s-a incalzit putin vremea si a iesit soarele, s-a dat liber la barfa.
Dimineata iese tanti de la parter sa vada care e situatia in fata blocului. Cu o voce puternica si sanatoasa o striga pe femeia care ne face curat in bloc si care de fiecare data se afla destul de departe de cea care o striga.
Tanti responsabila cu curatenia ii raspunde: zbierand la randul ei. Dupa cinci minute de replici purtate de la o "portita" a blocului la alta, reusesc sa se intalneasca chiar sub ferestrele mele.
Nu stau la parter, stau la etaj. Nu am geamul deschis dar aud fiecare cuvintel.
Mai coboara o tanti. Sunt trei acum. Se dezbat probleme importante cu voce puternica si clara.
Probleme despre intretinere: "cum unii platesc atat de putin la trei camere si eu la doua atat de mult? sigur fac ceva la repartitoarele lor"; probleme de curatenie: "aia, am vazut-o eu, fiica'sa arunca tigarile pe fereastra ca are servitori sa curete in fiecare zi dupa ea"; probleme generale: gradina ta, gradina mea, eu fac curat, ala nu face, pe aia de la doi nu-i intereseaza etc...
Eh si daca peste zi tu, locatarul caruia nu-i pasa de ce fac ceilalti, care isi vede de treaba lui si nu are nici timp nici chef de barfa, ai ghinionul sa treci printre cerberii de la intrare esti inevitabil interpelat:
"unde te duci?", "de unde vii?","ce ai cumparat?"..."ce ai in punga aia in care duci gunoiul? nu cumva darami ceva prin casa si noi nu stim?" ...ei da, ce ai in punga de gunoi, asta a fost intrebarea uneia dintre tanti.
In punga respectiva era nisipul utilizat constiincios de pisoiul meu. Tanti a crezut ca fac reparatii in casa. O alta tanti a crezut ca am fasole in punga. Era doar nisip cu mirosuri de motan. Nu le-am dat explicatii...altfel nu ar mai fi avut ce barfi, puteam eu sa le lipsesc de placerea asta?
Asta se petrece zilnic de cand a venit primavara. Se aduna la "portita" scarii de bloc si facand cu schimbul intre ele stau pana la pranz.
Si ne mai miram ca romanii sunt avizi de barfe si scandaluri, ca citesc pe nerasuflate toate porcariile scrise de tabloide.
Suntem o tara de paparazzi, care daca nu au material de comentat inventeaza. O tara in care vecina cu care nu impartasesti decat un buna ziua civilizat si doar atat nu se sfieste sa te opreasca si sa te intrebe daca intradevar ai facut nunta.
Ca ea asa a auzit. Nu precizeaza sursa insa, o protejeaza, deh deontologie de cartier.
Iar eu vreau sa fiu lasata in pace. Sunt o persoana mult prea politicoasa si cu bun simt si ma costa mult asta. Dar cred ca genetic imi lipseste acel ceva care ma deosebeste de restul.
Acel ceva care este nascut din frustrare, invidie, curiozitate bolnavicioasa si mitomanie.
joi, 27 martie 2008
La portita scarii de bloc...
vineri, 13 iulie 2007
Paris Hilton mereu in centrul atentiei

O ancheta este pe cale sa se desfasoare pentru a se constata daca mostenitoarea aflata vesnic in centrul atentiei presei a beneficiat de tratament special pe durata in care s-a aflat in inchisoare.
Se pare ca Paris a avut privilegiul sa se foloseasca de telefonul mobil in timp ce "colocatarii" ei asteptau cu orele la telefonul public.
joi, 5 iulie 2007
Discutii pe scara blocului
Ce manie au unii sa stea dis de dimineata sa discute pe scara blocului!
Eu inteleg ca nu au somn dar de ce sa fiu eu obligata sa aud din casa, o baraiala continua de la sapte dimineata? De ce nu se invita la o cafea sa stea de vorba ca oamenii civilizati?
Exceptand faptul ca tanti care face curat se converseaza (ca de la portita la portita) cu cealalta tanti care face curat la blocul de vis-a-vis. Si se converseaza de la distanta ca se aude in tot cartierul.
Mai exista totusi si persoane care merg la servici dupa ora opt si care din diverse motive se culca tarziu. Iar la ora sapte dorm, sau cel putin incearca.
Trebuie neaparat sa caut tablitele alea de erau atarnate pe scara blocului in perioada lui Ceausescu. Alea facute din sticla si pe care scria cu vopsea rosie: intre orele 14 -17 nu ai voie sa....alea, alea. Pe scara blocului nu ai voie sa...si tot asa, o gramada de NU-uri care mi-au stresat copilaria.
Au uitat de ele actualii locatari, ca tot ei le-au pus pe vremea cand mergeau la servici si vroiau liniste, ordine si disciplina pe scara si in bloc.
Oare cum as putea sa le aduc aminte de vremurile alea, poate tac naibii dimineata!
Stresant!



