In fiecare zi, de doua ori pe zi ies cu cainele prin parc. Iar cockerul fericit de plimbare, viziteaza toti copacii si toate tufele. Am si punguta la mine in caz de ...sa strang dupa el. Ce-i drept n-o folosesc intotdeauna ca de obicei se intampla prin iarba departe de alee.
Dar si ce imi aud urechile cand uneori, presat de nevoi, catelul se mai usureaza si mai aproape de alei dar tot pe iarba.
Toate babele, mamicile grijulii, si restul care vegeteaza seara de seara pe banci incep comentariile: nesimtita, se caca cainele aici in parc langa noi, ia-ti cainele si du-te cu el in alta parte (adica unde?) si multe altele....
Partea proasta este ca incep bombanelile in timp ce catelul e in plin proces de usurare fara sa astepte sa vada: adun rahatul sau ba. Cand scot punguta insa au tacut subit si incep sa se uite in alta parte!!!
Normal nu se asteptau! Si atunci dupa ce am strans frumos, ma intorc si eu si ma uit la cea/cel cu gura mare. Si nu mai plec. Stau acolo si ma uit la el, sa inteleaga ca am auzit, sa inteleaga ca ar trebui sa-si ceara scuze pentru toate injuriile de dinainte. Si sa-i vezi cum numara frunzele din copaci, cauta avioane inexistente pe cer, devin dintr-o data tacuti si cuminti.
Parcul este plin de caini vagabonzi si de copii razgaiati care si-au facut teren de fotbal pe spatiul care nu mai este verde de mult, care fac curse cu bicicletele pe alei, si dupa cum am scris mai sus, cu multi pensionari/e si mamici/tatici.
Iar dimineata parcul arata asa:
Si asta inca nu-i nimic, se pare ca aseara nu prea au avut consumatie pe banci. Tone de coji de seminte, cutii de bere, suc, apa, pungi de pufuleti, pungi de chips, mucuri de tigara, hartii, reviste.....si asta in conditiile in care exista pubele de gunoi cam din 20 in 20 de metri in parc.
Si ma intreb atunci: cu ce tupeu ma apostrofeaza pe mine cu caine cu tot?
Cine-i nesimtit in cazul asta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu